Cronica de teatru, Oradea 2010: Orbul de Friedrich Dürrenmatt


În mica noastră urbe orădeana a avut loc săptămâna trecută un eveniment cultural, ce e de dorit să se repete. E vorba de o punere în scenă a piesei Orbul/Der Blinde a dramaturgului elveţian Friedrich Dürrenmatt. Reprezentaţiile au avut loc în 4, 5 si 6 august in curtea interioară a Palatului Sonnenfeld de pe strada Moscovei nr. 8. Regia a fost condusă de Till Breyer, lector al Fundaţiei Robert Bosch la Catedra de Germanistică din Universitatea Oradea. (http://litere.uoradea.ro/prezentare/catedra-franceza-germana.html) Trupa condusă de acesta se defineşte a fi o trupă independentă, iar conceptul pentru scenografie şi interpretare o dovedeşte pe deplin.

Aceasta punere în scenă a îndeplinit două deziderate ale programului de lectori ai Fundaţiei Robert Bosch: a reunit reprezentanţi ai patru naţiuni (română, maghiară, germană, austriacă) într-un proiect, care scoate la iveală bogăţia culturală ce se ascunde în ruinele unor clădiri de patrimoniu din centrul oraşului Oradea. Un alt deziderat satisfăcut de acest proiect este cel al Catedrei de limba şi literatura germană de la Universitatea din Oradea, care a dorit să îşi motiveze studenţii să contribuie la viaţa culturală orădeană.

Mesajul piesei este unul complex şi foarte actual pentru situaţia politică din România. Personajul central este regele orb, care încearcă prin aşa zisa lui credinţă, de altfel tot atât de „oarbă”, să bagatelizeze catastrofele ce îi distrug ţara şi poporul. Piesa este o parabolă modernă, ce problematizează teme precum nevoia de adevăr, dar şi relevanţa acestuia precum şi a dreptăţii obţinute prin justiţie într-o societate modernă. Personajele provin din spaţiul germano-italian pentru că elveţianul Friedrich Dürrenmatt critica în 1947 de fapt regimurile naţional-socialiste din aceste ţări.

Trupa din Oradea a lucrat o lună şi jumătate la această înscenare, scenografia, coregrafia şi regia fiind toate gândite şi semnate de Till Breyer, ideea proiectului însă este una mai veche. Sunt remarcabile atât aspectele legate de scenografie, cât şi cele de interpretare, cu atât mai mult cu cât majoritatea membrilor trupei fac acest lucru pentru prima dată. Lipsa lor de experienţă actoricească s-a făcut observată în special în interpretarea monologurilor şi uneori în mişcarea scenică. Este lăudabilă încercarea de traducere în limba română a unor pasaje esenţiale pentru înţelegerea textului, astfel încât până şi publicul, mai puţin cunoscător al limbii germane, a putut percepe mesajul piesei.

Regizorul, Till Breyer, a interpretat magistral alături de colegii din trupă un rol dintre cele mai complexe: actorul actor. Acesta a ştiut să exploateze tot ceea ce oferea locaţia aleasă şi să ţină în acelaşi timp cont de dezideratul estetic al expresionismului artistic de a aduce publicul în interiorul peisajului privit. Astfel mijloacele dramatice şi teatrale ale distanţării (V-Effekte) au avut un impact cu atât mai mare cu cât publicul a fost nevoit să se confrunte cu ele chiar la nivel fizic: ovaţii către rege cu aruncat de varză mărunţită, ajutorul acordat actorilor la debarasarea cadavrelor etc.

O interpretare postmodernă a textului s-a observat în scena ce se desfăşoară, postmortem prinţului Palamedes, în care scenografia a oferit un moment de intertextualitate şi parodiere explicită a tragediei Hamlet al lui William Shakespeare. Prinţesa Octavia, interpretată foarte convingător de studenta Ioana Mihele, poartă un dialog cu craniul fratelui ei mort (craniul aflat pe un butoi, care ascundea de fapt trupul actorului, Dumitru Vlad).

Locaţia aleasă de Till Breyer a oferit o scenă ideală pentru susţinerea mesajului: ruinele unui palat care sunt percepute de regele orb, ca fiind măreţia de odinioară a construcţiei sale. Acest aspect este completat adecvat de interpretarea voit patetică şi ceremonioasă a acelor personaje, care sunt menite să întreţină iluzia de fast şi bună stare. În contrast cu aceste personaje se află familia regală (tată, fiu, fiică). Conceptul de familie din această piesă răstoarnă fără să demoleze clişeul familiei ca celulă a societăţii, familia fiind prezentată de F. Dürrenmatt ca sursă de conflict, deoarece ea încorporează tradiţiile acumulate de-a lungul istoriei de către societate, tradiţii incompatibile, ce reprezintă de fapt direcţii contradictorii de gândire. Astfel prinţul Palamedes dă glas raţionalismului, iar fiica Octavia filozofiei rousseauiste a întoarcerii la natură. Ambele personaje şi tradiţiile reprezentate de acestea mor.

Nobilul italian, interpretat de Artur Gyalai, care încearcă să profite de orbirea regelui este învins cu propriile mijloace; un final neaşteptat, căci pe parcursul piesei mesajele de factură ironică şi batjocoritoare se adresau regelui şi familiei sale.

Personajul regelui orb, interpretat de Jan Vollmer cu ambivalenţa cuvenită mesajului pe care îl transmite, dă posibilitatea publicului de a înţelege piesa conform propriilor posibilităţi şi modele de judecată. Regele este însă singurul supravieţuitor al familiei sale, deoarece orbirea lui ucide atât raţiunea cât şi impulsul animalic al fiicei sau pe cel creator al poetului curţii. Pe de altă parte orbirea lui îi conferă un fel de inocenţă şi seriozitate ce nu poate fi învinsă de viclenia uneltirilor actoriceşti ori politice ale lui Negro da Ponte.

Acest eveniment cultural s-a dovedit a fi binevenit în mijlocul vacanţei teatrale şi filarmonice, deoarece numărul mare de spectatori prezenţi a dovedit faptul, că de fapt publicul de orice vârstă are răgaz pentru cultură, tocmai în vacanţă sau concediu.

De Veronica Buciuman

One response to “Cronica de teatru, Oradea 2010: Orbul de Friedrich Dürrenmatt

  1. Pingback: Cronica de teatru, Oradea 2010: Orbul de Friedrich Dürrenmatt - Ziarul toateBlogurile.ro

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s