Cum salvăm PODUL DE PONTOANE din Oradea?


Stimate locuitor al urbei, poate la prima vedere pare interesant faptul că Primarul oraşului vrea cu tot dinadinsul să construiască două poduri în ORADEA.

Vrem însă îmreună să vedem care sunt părerile cetăţenilor acestui oraş cu privire la Podul de Pontoane care face legătura între Ioşia şi Rogerius.(Sursă foto oron.ro)

Iată câteva argumente solide pe care le susţin şi eu ale maestrului Orlando Balaş:

Apel la raţiune: Podul de pontoane nu trebuie înlocuit cu un pod rutier

Stimate domnule primar,
În calitate de orădean doresc să îmi exprim dezacordul faţă de proiectul de înlocuire a Podului de Pontoane cu un pod rutier. Îl cunosc şi îl respect pe arhitectul care în anul 1982 a propus construirea unui pod rutier în zona Podului de pontoane, prin urmare nu consider că susţinerea acestui proiect e cauzată neapărat de rea-voinţă. Consider însă că realizarea lui acum ar fi o eroare, de aceea primăria trebuie să îl abandoneze. Dacă în anul 1982 acest pod ar fi fost poate folositor, în anul 2010, când în Oradea există alte trei poduri rutiere cu 4 benzi de circulaţie, iar Podul Densuşianu va fi şi el dublat la 4 benzi, construcţia acestui pod nu se mai impune, împotriva acestui proiect vorbind mai multe considerente pe care le prezint pe scurt.

Dintre argumentele ce ţin de protecţia mediului, voi puncta doar două chestiuni. Se spune că va fi afectată doar o mică suprafaţă de spaţii verzi şi că vor fi tăiaţi doar puţini copaci, acest lucru fiind compensat prin „plantări masive” de arbori, după cum promite municipalitatea. Conform datelor furnizate de Consiliul European de Arboricultură (http://www.eac-arboriculture.com) şi preluate timp de câteva săptămâni chiar de portalul primăriei Oradea, pentru a compensa pe termen scurt pierderea beneficiilor aduse de un singur arbore matur din mediul urban care a fost tăiat e nevoie uneori de plantarea a sute de puieţi cu coroana de aproximativ un metru cub!
Apoi, mediul nu se rezumă doar la spaţiile verzi. Un habitat nu e doar o sumă de arbori şi de metri pătraţi de iarbă, ci e un întreg. Oamenii nu se pot bucura de un parc dacă prin el se circulă cu maşina, aşa cum o pădure prin care se circulă cu 4×4 sau cu ATV-ul se goleşte de animale. Porţiunea de mal dintre Podul Decebal şi Podul Densuşianu, cu o lungime de aproximativ un kilometru şi jumate, e un ecosistem important pentru locuitorii din zonă, a cărui funcţionalitate se pierde în mare măsură dacă ar fi divizat de un pod rutier. Să nu uităm că un ecosistem e important nu doar dacă acolo trăiesc specii de melci sau de broscuţe protejate de lege, ci şi dacă el are o funcţie de relaxare sau de sănătate pentru oameni.
Pe acel mal al Crişului, cu trotuarul accidentat şi nereparat de multă vreme, cu parapeţii căzuţi în apă, vin sportivi şi simpli cetăţeni din toate părţile oraşului pentru a alerga. Sute de familii din zonă, copii şi adulţi se bucură de o oază de linişte, iar faptul că această oază de linişte există, în timp ce alte zone sunt aglomerate şi gălăgioase nu trebuie să stârnească dorinţa de a o distruge, deoarece e un atu al întregului oraş. Cu banii pe care primăria vrea să îi investească în acest pod se poate amenaja malul Crişului ca loc de agrement, cu un câştig atât pentru locuitori, cât şi pentru economia oraşului.

Se susţine că un nou pod rutier e necesar pentru a fluidiza circulaţia. E un fals argument. Sunt oraşe cu o populaţie mult mai mare ca a Oradiei, străbătute de fluvii, care au un număr mic de poduri rutiere şi totuşi au un trafic auto mult mai fluent ca Oradea.
În Belgrad, capitala Serbiei, la 1,55 milioane de locuitori sunt doar 5 poduri rutiere peste Dunăre şi râul Sava. În Bratislava, capitala Slovaciei, la 427.000 de locuitori sunt doar 4 poduri rutiere peste Dunăre.
În Viena, capitala Austriei, în care trăiesc aproape 2 milioane de locuitori, există 20 poduri peste cele două braţe ale Dunării, din care doar 5 sunt rutiere, iar 11 sunt destinate exclusiv pietonilor şi bicicliştilor. Cu toate acestea, traficul în Viena e foarte fluent datorită sincronizării semafoarelor, a transportului în comun excelent şi a drumurilor fără gropi.
Cum se pot descurca oare aceste capitale cu doar maximum 5 poduri rutiere peste Dunăre, iar Oradea nu se poate descurca, la o populaţie de 200.000 de locuitori, cu 4 poduri rutiere cu câte 4 benzi? Experienţa unor ţări mai civilizate arată că lumea trebuie încurajată să folosească mijloacele de transport în comun şi mersul pe jos, pentru a reduce traficul şi poluarea. Ameliorarea transportului public are efecte mult mai consistente în ceea ce priveşte normalizarea traficului decât orice construcţie de poduri şi şosele rapide în oraşe.
Cunoaşteţi desigur cazul Seul-ului, capitala Coreei de Sud, în care, după ce s-a intubat râul Cheonggye Cheon şi a fost construită pe el o autostradă, traficul nu s-a fluidizat, ci s-a intensificat, astfel că primăria a decis desfiinţarea acelei autostrăzi şi renaturarea râului, care a fost transformat în plămânul verde al oraşului, un punct de atracţie pentru sute de mii de coreeni şi de turişti.

Pentru că fluidizarea traficului e totuşi un aspect important, menţionez că, înainte de a construi un pod rutier între alte două poduri rutiere aflate la doar un kilometru şi jumătate distanţă unul de altul, există alte măsuri mult mai la îndemână, care costă mai puţin, dar sunt ignorate în mod paradoxal de administraţia locală. Printre acestea menţionez: sincronizarea semafoarelor, liberalizarea intersecţiilor şi asfaltarea de calitate a străzilor.
Angajaţii primăriei Oradea ar trebui să înveţe cum se sincronizează semafoarele de la colegii lor din Debreţin, cu care administraţia locală are legături intense. Dacă ungurii reuşesc să sincronizeze mai mult de 10 semafoare succesive în Debreţin, cu puţină bunăvoinţă ar putea fi sincronizate şi 5 semafoare pe Bulevardul Decebal.
Traficul e îngreunat în zona respectivă şi de intersecţia Străzii Tudor Vladimirescu cu Bulevardul Decebal, care nu e liberalizată. În toată Europa, de la Debreţin la Bruxelles, intersecţiile importante sunt liberalizate, adică în momentul în care maşinile au verde pe un sens de circulaţie, ele pot merge în faţă, la stânga şi la dreapta, iar pietonii de pe partea dreapta a drumului traversează şi ei (eventual cu o uşoară decalare). Acest lucru se repetă la intervale regulate pentru toate sensurile de circulaţie dintr-o intersecţie.
Oare ceea ce funcţionează în Europa nu ar putea funcţiona şi la noi? De ce să trebuiască să intri pe Strada W. Shakespeare când vrei să vii de la Podul Decebal spre centru, blocând circulaţia pe Tudor Vladimirescu? De ce, venind dinspre Calea Aradului, nu poţi să virezi la stânga pe Tudor Vladimirescu, ci trebuie să mergi întâi în centru sau să faci o manevră ilegală? Nu cumva actuala reglementare a acestei intersecţii e o piedică în calea fluidizării traficului?

Aş dori să mă refer şi la aspectul oportunităţii acestui proiect, al cărui utilitate e îndoielnică şi care produce pierderi pentru mediu şi disconfort pentru locuitorii din zonă. Administraţia publică e datoare să acţioneze în acord cu priorităţile comunităţii locale, dat fiind că lucrează cu bani publici, adică bani care au fost sau vor fi plătiţi de populaţie. Se spune că un nou pod rutier plasat între Podul Dacia şi Podul Densuşianu va scurta timpul de deplasare între Calea Aradului şi Bulevardul Dacia. Câtă lume se deplasează în mod regulat pe acest traseu, în comparaţie cu traseele ce duc spre centru? Ce obiective se află pe străzile Sovata, Fagului şi Carpaţi, pentru a dori cineva din Ioşia să ajungă acolo cât mai repede, zi de zi? Traseul rapid care ni se propune (Calea Aradului, Sala Sporturilor, Strada Carpaţi) se termină la restaurantul Colors, la 300 de metri de Bulevardul Decebal. Pentru o scurtătură de 300 de metri, merită să investim atât de mulţi bani şi să producem atât de mult disconfort?
Se spune că podul propus va uni mai rapid Ioşia de Rogerius. O bună parte a cartierului Ioşia se află însă, ca nivel al infrastructurii, în urma celor mai sărace sate din Bihor. Pe multe străzi lipseşte canalizarea, iar oamenii îşi strică maşinile pe drumurile neasfaltate. Înainte de a uni Ioşia cu Rogerius, primăria ar trebui să facă eforturi să unească Ioşia sau Velenţa cu oraşul.
Avem în Oradea sute de străzi care nu pot fi salubrizate deoarece nu sunt asfaltate. Orădenii din cartierele Oncea sau Iorga se chinuie să ajungă în oraş pe drumuri desfundate, iar salvarea şi taxiurile nu urcă pe anumite străzi din Podgoria. În comparaţie cu aceste probleme şi multe altele, rapiditatea traversării Crişului între terenul de fotbal 5×5 şi magazinul Nova Euro de pe Sovata e doar un moft şi prin urmare o gravă eroare a municipalităţii.

Municipalităţile de oriunde ar fi ele nu au dreptul să implementeze proiecte împotriva voinţei propriilor contribuabili. Aş dori să amintesc că în urmă cu câţiva ani municipalitatea vieneză a vrut să extindă pe mai multe benzi şoseaua care uneşte zona Kagran de Lobau, o zonă idilică de pe malul stâng al Dunării. Locuitorii din Lobau, printre ei fiind şi angajaţi ai poliţiei rutiere din Viena (Rainer C. şi Anette H.), marea majoritate şoferi, au cerut primăriei să nu facă acest lucru, ci să îmbunătăţească transportul în comun din zonă, iar primăria a abandonat proiectul şoselei rapide, extinzând linia metroului U1 până în Lobau.

În calitate de contribuabil şi locuitor al Oradiei vă solicit, domnule primar, să abandonaţi şi dumneavoastră acest proiect care nu face bine oraşului. Dacă era necesar, sunt sigur că l-aţi fi menţionat în programul dumneavoastră electoral, dar în primăvara lui 2008 aţi vorbit doar despre dublarea podului Densuşianu ca măsură necesară de fluidizare a traficului. Mai mult, în strategia de dezvoltare a oraşului, realizată de specialiştii dumneavoastră de la Direcţia Tehnică şi Direcţia de Dezvoltare, strategie care a fost supusă dezbaterii publice în aprilie 2009, nu s-a vorbit despre un nou pod rutier în această zonă, ci s-a spus doar că primăria va reabilita podul de pontoane ca pod pietonal.
Sunteţi primar, domnule Ilie Bolojan, nu datorită bannerelor şi articolelor publicate în ziare în campania electorală, ci datorită faptului că zeci de mii de orădeni, dezamăgiţi, disperaţi şi scârbiţi de un anume fel de a face administraţie în interes privat, şi-au pus speranţele în dumneavoastră şi v-au acordat încrederea şi votul.
Prin urmare aveţi obligaţia să îi ascultaţi pe orădeni şi nu aveţi dreptul să acţionaţi împotriva voinţei lor, chiar şi atunci când vi se pare că aceia care contestă un proiect al municipalităţii sunt o minoritate şi poate greşesc.
Orlando Balaş 18.03.2010

Şi totuşi să nu uităm că mai avem nevoie şi de iarbă chiar dacă suntem în oraş:

Eşti pro sau contra proiectului? Argumentează de ce.

Cu prietenie,
Ruben Budău

About these ads

15 responses to “Cum salvăm PODUL DE PONTOANE din Oradea?

  1. Sunt pro pod rutier in locul podului de pontoane. Nu voi fi de acord niciodata cu betonarea Crisului Repede pe sectiunea pod dacia – pod centru – pod decebal. Acel segment chiar face parte din patrimoniul local si national.

    In schimb podul rutier la pontoane este necesar.

    La fel si podul de la Silvas, accesul in acea zona facandu-se doar traversand podul Dacia.

    Ba mai mult, necesara ar fi si reabilitarea podului de la Informatica. Mai ales daca se va realiza proiectul cu prelungirea pietonalului pana la Cetate.

    Cum problema este atat de arzatoare, eu propun primarului realizarea unui referendum pe tema podurilor.

    Sa vedem daca majoritatea contribuabililor va fi sau nu de acord. Eu inclin sa cred ca oradenii vor vota in majoritate pentru aceste poduri. Parerea mea.

  2. sunt de acord cu maestrul Orlando.

  3. Oare cine din gasca lui SuperBolo se ascunde in spatele proiectului ?

  4. Parerea mea e ca exista in Oradea mult mai multe lucruri care ar trebui facute din bani publici si care ar trebui sa prezinte mult mai mult interes decat podul de pontoane. Exista strazi in Iosia care-s vai de mama lor, avem aeroportul care ne-ar putea aduce sute de mii de euro (sau si mai mult) anual daca ar fi asa cum trebuie, avem semafoare care nici ele nu stiu cum sunt (rosii, galbene, verzi) Totodata mai putem pune si problema distrugerii unui ecosistem. Toate tarile dezvoltate lupta pentru prezervarea lor iar noi le distrugem. Urat !

  5. eu zic ca Oradea are nevoie de un pod pietonal si de biciclete serios in centru, si un pod auto in Iosia, traficul pe Decebal este infernal si de-obicei se merge bara in bara… la orele de varf… ar fi o idee buna sa se faca podul auto…
    cat despre albia crisului, cred ca in acea zona crisul oricum este betonat si albia este oricum amenajata, cat despre celelate parti ale crisului cred ca in mare parte ii amenajata…
    as fi deaccord cu amenajarea unui dig cat despre albia inundabila a crisului ii bine sa ramana naturala…

  6. Pai se poate face podul cu trotuare mai largi, pe care sa se plimbe si pietonii si biciclistii. Si se rezolva toate problemele.

    Dar daca vom tot taragana problema podurilor, vom ajunge peste vreo 3-4 ani sa nu se mai poata circula in orasul asta. Deocamdata e bine ca a mai domolit criza vanzarile auto. Dar in momentul in care se va relansa piata va fi dezastru. Nu pot sa cred ca nu ati prins niciodata ambuteiaje pe Decebal, pe portiunea dintre intersectia cu Vladimirescu si podul Decebal. Tocmai acea artera ar fi decongestionata daca ar exista varianta vladimirescu – pontoane – Dacia.

    Aceasta este parerea mea.

    Cat despre zona de agrement, nu vad de ce nu poate fi modernizata, intre podul decebal si noul pod rutier de la pontoane si de acolo pana la podul de centura. Pentru ca in prezent acolo este dezastru. Am fost acum vreo o luna pe acolo intr-o seara si nu mi s-a parut a fi un loc de agrement. Pavajul e degradat rau, nu exista iluminat public.

    Sunt de acord si cu pastrarea ecosistemelor. Nu imi place, de exemplu cum au stricat administratiile anterioare paraul Peta. Inainte de betonare era un parau salbatic, cu stuf, papura, salcii, veneau rate salbatice iarna, acum e o groapa de gunoi betonata pe margini. Dar atunci nu tin minte sa fi facut cineva atata tevatura.

    • @Cristi, probabil ca atunci cand au betonat peta, oamenii nu si-au dat seama de efectele viitoare, iar acum sunt mult mai constiinciosi :)

  7. Zona malului dintre podul Decebal si actualul pod rutier din Iosia ar trebui intr-adevar reamenajata insa eu cred ca inca un pod nu e solutia pentru fluidizarea traficului rutier in oras. O problema o reprezinta si faptul ca multi soferi aleg ruta Decebal de oroarea coloanelor de pe centura – imaginativa ca nu am avea atatea tiruri si alte masini de tonaj mare traversand crisul peste podul din Iosia, nu credeti ca lucrurile ar sta putin diferit? Ce ar fi daca la orele de varf, cel putin, traficul pentru toate acele tiruri ar fi restrictionat? Cred ca soferii oradeni ar fi mult mai calmi. Cu resursele existente eu cred ca putem gasi solutii. Trebuie doar putina silinta. Imi pare rau sa aud ca si oamenii din orasul meu sunt atat de dornici sa inteteasca infrastructura rutiera a Oradiei. Sunt putine zonele linistite unde poti sa iti dezmortesti picioarele fara sa fi agresat de zgomotul masinilor si se pare ca in curand vor fi si mai putine.
    Oricare ar fi opiniile cetatenilor, pro sau contra, decizia a fost luata deja si ma indoiesc ca se poate face ceva pentru a schimba cursul.
    Astfel de lucruri trebuie gandite in perspectiva si din mai multe perspective. Nu trebuie facute din orgoliu sau interes. Va dau exemplul unei biserici construite in locul unui parc pentru copii intr-o zona in care exista la o distanta de 10 minute mers pe jos 3 scoli (2 generale si un liceu) si inca vreo 3 gradinite care in pofida impotrivirilor locatarilor din zona s-a ridicat. Nu sunt impotriva lacaselor de cult si nici chiar a soselelor sau podurilor insa o data facut un astfel de lucru ramane facut.
    Dincolo de cele mentionate mai sus propun sa va ganditi cum ar arata circulatia pe artera Cazaban, Vladimirescu pana la primarie dupa construirea podului. Decongestionam – relativ- o zona doar pentru a muta blocajul in alta parte – unde chiar si asa exista probleme, azi am stat 15 minute in autobus de la primarie pana la prima statie a lui 14 dincolo de intersectia cu Decebal (si nu e prima oara). Mi-am dat seama si ca de-a lungul blvd-ului Decebal sunt multe semafoare pe cand spre ex pe Dacia exista puncte de trecere subterana – ar putea ajuta? Sper sa avem intelepciunea sa gasim solutia cea mai buna.
    Toate cele bune dragi oradeni.

  8. Buna….sunt o studenta si chiar imi pare bine ca vad un om care e interesat de un oras,nu ca sa strice sau sa vanda ca si pe vremea comunismului,vreau sa dau doar cateva idei ce sar putea face cu privire la acest pod de pontoane….
    In oras la noi este consiliul local care este dispus sa se intalneasca cu cetatenii cu locatarii orasului. acolo iti spui propria opinie. Ar trebui adusa o sugestie sa se stranga studenti.oameni mai in varsta,tineri care alearga pe mal,oameni care circula pe acel pot, sa se merga la acesta comsie sau consiliu sa isi spuna punctul lor de vedere, este un drept al nostru al locatarilor, dar pentru acest lucru trebuie oameni seriosi.Le trebuie un reprezentat.
    Se mai pot face proteste,de ce sa se vanda tot si de ce sa se strice tot ce e de folos,suntem un stat democratic.
    Eu va sustin din toate punctele de vedere,orice masura intentanti sa o luati sau mai bine zis orice proiect ca acest pod sa nu se desfiinteze sau sa se deterioreze mai rau eu va sustin in limita posibilitatilor. Se poate face multe daca cetateni au interes si chiar doreste ceva.
    Iar daca intrebarea se pune ce trebuie facut cu pod de pontoane? acel pod e bine situat,e o scurtatura, nu trebuie modificat decat reparat.

  9. Nici nu stiu cum sa ma exprim, asa pare ca cei care is contra podului rutier, nu sunt ascultati de cei de sus, pentru ca sunt orbiti cu interesul lor.
    FARA POD RUTIER !

  10. Sunt de acord cu Orlando, nu e o distanta mare intre cele doua poduri rutiere si oradenii n-au decat sa invete sa mai mearga si cu bicicleta, ca in orice oras civilizat. Da, stiu, am zis civilizat, dar ar fi cazul. In Oradea e o masina la doi oameni si un pod rutier in plus nu va rezolva mai nimic, in schimb va distruge zona aia linsitita si placuta unde am copilarit, si nu, n-o spun fiindca am copilarit. Acolo locuiesc, dar oricum n-as fi de acord. Oradea e un oras inghesuit si chinuit si la un moment dat va trebui oricum sa se demoleze un cartier in favoarea unei infrastructuri care sa faca fata numarului de masini, cum s-a facut in orice oras la un moment dat.

    As fi poate de acord sa se inlocuiasca podul de pontoane cu unul pietonal , dar oricum s-ar folosi beton si nu lemn, deci mai bine nu.

    • Corect Paula, …ce ai zice de amenajarea crisului intre podul de pontoane şi podul Decebal asfel incat orădenii sa se poata plimba cu barcutele intre cele doua poduri ca loc de agrement? :)

  11. mergem si facem scandal

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s